joi, octombrie 09, 2008

Împreună vom reuşi !(dacă nu în ce ne-am specializat, măcar într-o fermă...Bani să iasă)

Iată cât de benefică poate părea o astfel de iniţiativă ! Păcat că nu la noi, prin Românica. Aici, desigur la noi, cei care câştigă cinstit...(Puneţi voi ce vreţi peste punctele alea de suspensie)
(va urma)

miercuri, octombrie 08, 2008

Urmarea impasului

O succesiune de evenimente vine să-mi dea dreptate. Imaginea  de mai jos nu face decât să fie reprezentarea vizuală a ceea ce se întâmplă în lumea reală. Metafora vine de la sine. Guvernăreala (mai degraba joaca de-a guvernarea) se materializează negativ. E joacă. A fost o joacă. Şi-au închipuit că  profesorii dar din păcate şi alte categorii bugetare (inferioare, după mintea lor) pot trăi cu aer, numai cu aer (pentru că ăsta e din belşug şi nici nu costă cine ştie ce - deocamdată, pentru că mai mult ca sigur şi-o da vreun şmecher seama că şi ăsta trebuie distribuit după o procedură  foarte bine dichisită de maeştrii dezinformării). Mai nou, acum câteva minute Bursa de (non)valori din Românica noastră dragă s-a închis din cauza multora care au bani dar nu mai pot specula îndeajuns pentru că linia care separă nesimţirea de calitatea superioară  a responsabilităţii e vizibilă (măcar aici pe bursă)  de la mare distanţă. Aşa că poza de mai jos reflectă foarte clar evenimentele, consecinţă firească  a haosului cu care guvernanţii  joacă alba-neagra cu poporul român. Din păcate...

sâmbătă, octombrie 04, 2008

impas...


...se pare că titlul( dar nu numai...!) spune totul...

ufffffffff!!!

vineri, septembrie 12, 2008

am putea să mai salvăm câteceva...

 - Ştii că eşti tare? Ţi-a spus cineva vreodată că eşti tare?  - Tare în ce? îl întreb eu pe tip...şi cu ce ocazie?La ce te referi, stimabile, când vorbeşti despre mine cât de tare sunt? De cap? În..."clanţă"? Nici de una nici de alta? Să fiu al dracului de înţeleg ce vrei să spui cu asta! (...să vedem ceva mai încolo, ce urmează...)

duminică, septembrie 07, 2008

...şi s-a mai stins o stea...




O veste rea s-a răspândit pe canalele mass-media : actorul Ilarion Ciobanu s-a stins din viaţă azi dimineaţă, după o boală necruţătoare care l-a măcinat încet-încet, în ultimii ani. Dumnezeu să-l odihnească!

URRRAAAAA! (Ne-am cam (des) calificat la Mondialele din 2100!

Titlul pe care l-am scris mai sus este, cert, unul la care doar putem visa! SF ! Rar poţi vedea pe un teren (de fotbal, ţin să precizez) ceva ce NOI credeam că joacă NAŢIONALA - adică fotbal(şi culmea! chiar credeam!)şi ceea ce de fapt, s-a petrecut acolo. Un scor de "masă verde" sec,cu care o REPREZENTATIVĂ NAŢIONALĂ care chiar dacă nu este o formaţie de temut pe continentul european (desigur, trebuie să o amintesc - e vorba de LITUANIA)ne-a executat pe teritoriul propriu (dar ce e mai grav, e faptul că în ciuda unui public inimos care a împânzit un stadion cu tricolorul românesc şi care a dat dovadă de fair-play, "balerinii" noştri mioritici conform unei tradiţii milenare, s-au mitocănit şi înainte dar mai ales prin teren şi dincolo de el, iar "vajnicul baci" la conferinţa de presă nu mai prididea cu invectivele la adresa aceluiaşi public care după ce că a plătit un preţ piperat pe bilete pentru a vedea o victorie comodă a naţionalei noastre ): "...am avut un public ostil"...Probabil se referea la acest public doar din punctul de vedere al domniei sale, pentru că din tribune i s-a strigat de la obraz "Demisia!", "Demisia!". Cert este că sub conducerea înţeleaptă a lui V.P.,ai noştri au dat-o în bară. Scorul de 3 la 0 încasat de românaşii noştri antrenaţi doar (se pare)să-şi clameze de fiecare dată DREPTURILE băneşti, să dea cu tifla maidaneşte oricui le încape în vizor, să arunce cu pietre şi să persifleze cu...bipuri, să se împopoţioneze cu accesorii scumpe (pentru care un om de rând dar muncitor nici în 7 vieţi nu reuşeşte să le achiziţioneze)spune multe despre "personalităţile" din teren ale fotbalului actual românesc.Ruşinea de a nu juca nimic timp de peste 90 de minute plus prelungirile nu o posedă nici măcar aşa, de ochii lumii...Aţi auzit cum se văitau, dragii de ei, în micile interviuri pe care aceiaşi jurnalişti scuipaţi şi înjuraţi cu câteva ore înainte le luau cu osârdie.Culmea e că au impresia că sunt şi crezuţi!(După o pauză binemeritată, voi relua cu scârbă aceste câteva impresii de pe marginea meciului dintre "aerieni" şi "galactici".)