duminică, august 01, 2010

Parcă am avut ceva...dreptate!

Am scris ceva mai înainte despre fâsâiala în care ne tot pierdem, direcţiile sinistrelor fâsâieli departe de a ne mai regla într-un fel sau în altul starea de viaţă prin care trecem(zâmbind?!); convenţiile pe care le-am adoptat (şi, permanent, adaptat) de-a lungul vremii, trăind, ba de pe azi pe mâine, ba cu bunăstarea aproape de nas, supravieţuind aş putea spune cu succes sau, aplicând expresia măreţei europarlamentare cu masterat la scară, cu"succesuri". Ei, da! Aşa mai merge. Mă veţi înţelege, sper, de ce am motivat (sau nu?) cele ce vor urma să apară sub ochii voştri ceva mai încolo.
(Ce aţi citit până acum e doar...uvertura (şi nici măcar aceasta întreagă). O să mai cuget...)

luni, iunie 14, 2010

A început în trombă şi s-a terminat în...fâsssss!

Bieţii de noi!...Trăiască vechii!
Mă gândesc şi acum, la greva generală care trebuia, zic TREBUIA, să clatine puternic un sistem vetust în care, de-a lungul anilor, zecilor de ani, tot ce-a fost mai ANORMAL a devenit NORMAL făcând ca sute de mii de inşi cu un viitor incert în prima fază, să-şi urmeze o cale de excepţie, sprijiniţi de eterna şi mai mult decât monstruoasa coaliţie a celor trei iniţiale sinistre, PCR! (Explicaţie pentru cei mai cruzi într-ale istoriei : pile, cunoştinţe, relaţii.) Cum altfel am fi năzuit spre mai bine dacă cei care ne conduceau (culmea, proveniţi tot din rândurile noastre) - vezi, "mai-marii" inspectoratelor şcolare, secretarii de stat şi inclusiv ministrul, nu ştiau cum să facă mai pe voia "creierului" preşedinţial, inventând în ani normali de economie ce sta să duduie până la paroxism noi curbe de sacrificiu pentru dăscălime, de parcă se apropia apocalipsa? În timp ce celorlalţi bugetari li se ofereau "drepturi" neincluse în nicio lege a bunului-simţ, celor din educaţie li se aruncau, aproape la propriu, nişte ciosvârte gata masticate de alţii. Cinismul era (din păcate, este şi azi la loc de cinste) la el acasă în discursurile imorale ale şefilor şi şefuleţilor ani de-a rândul OMUL EDUCAŢIEI fiind umilit de orice "neica nimeni" adică primar, secretar, parlamentar, portar, văcar, ciubotar...Vom fi oare mai deştepţi în viitorii, să zicem, 50 de ani, încât să dăm cu piciorul aşa de uşor într-o instituţie fundamentală a statului şi să o aruncăm cu un veac şi jumătate în trecut?