Se afișează postările cu eticheta vacanţă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vacanţă. Afișați toate postările

luni, decembrie 31, 2012

În căutarea unui titlu...

În căutarea unui titlu...






 După un an şi mai bine de zbatere, iată că am mai reuşit să fixez o dată în calendar (ca bătută în cuie!) şi să-mi iau un răgaz de câteva zile de a-mi retranscrie - până la intersectarea mea cu"Ne-net"-ul (adică, mai direct spus, cu lipsa Net-ului.)..ceea ce am de retranscris. Şi pentru că ocazie mai binevenită în acest sens nici că ar exista (sfârşitul de an, adicătălea!), iată că am purces deja la treabă, transformând o imagine (e drept! de pe net şi nu a mea proprie - chestia e că mi-a cam fost lene să caut în arhivă o poză adecvată şi, slavă Domnului, am destule -) în felicitare ).





duminică, august 01, 2010

Parcă am avut ceva...dreptate!

Am scris ceva mai înainte despre fâsâiala în care ne tot pierdem, direcţiile sinistrelor fâsâieli departe de a ne mai regla într-un fel sau în altul starea de viaţă prin care trecem(zâmbind?!); convenţiile pe care le-am adoptat (şi, permanent, adaptat) de-a lungul vremii, trăind, ba de pe azi pe mâine, ba cu bunăstarea aproape de nas, supravieţuind aş putea spune cu succes sau, aplicând expresia măreţei europarlamentare cu masterat la scară, cu"succesuri". Ei, da! Aşa mai merge. Mă veţi înţelege, sper, de ce am motivat (sau nu?) cele ce vor urma să apară sub ochii voştri ceva mai încolo.
(Ce aţi citit până acum e doar...uvertura (şi nici măcar aceasta întreagă). O să mai cuget...)

marți, august 11, 2009

luni, iunie 15, 2009

Exces de zel...

O imagine de importanţă ca-pi-ta-lă!...Este şi nu este! Este, pentru că dacă ar fi prin lumea asta mare un lucru pe care să-l etichetăm să zicem, din punct de vedere ecologic, l-am defini cam aşa: e o chestie de plâns pentru că tipul îşi spală maşina pe ploaie; şi cum ploaia curăţă, cică...şi atunci, în concluzie...râzi, râzi şi iar râzi...Nu este, pentru că, dacă admitem că ploaia aia este o ploaie rea(citeşte acidă), tipul are toate argumentele - inclusiv obiectul muncii (furtunul) - să spele; chiar pe ploaie (mai spunem odată - acidă!). (Va urma...când voi putea să mai scriu câteceva! Până atunci, lăsaţi-vă imaginaţia zglobie...!)

sâmbătă, septembrie 06, 2008

...O mică mare paranteză (fals jurnal de călătorie - 2)


O mică mare paranteză ar mai trebui făcută, acum, când mai toate mentalităţile românilor au rămas bine-merci aproape intacte - poate ca doar nişte...reflexe din vremurile deja apuse -...Pentru că trebuie făcută o delimitare clară între excesele cu iz naţionalist ale unora şi manifestările normale ale anonimilor de pe stradă indiferent cărei ţări aparţin aceştia. Budapesta este o adevărată metropolă. Trebuie să o recunoaştem - vrem sau nu vrem. Au şi ei (budapestanii) uscăturile lor, dar asta nu-i împiedică să se poarte civilizat, iar acest lucru se observă peste tot. Câteva exemple? Nu-s câteva. Aş putea da o mulţime. (Dacă mi-a plăcut ceva în viaţă, printre altele, a fost şi plăcerea călătoriei - în general, atât cât s-a putut - "per pedes apostolorum" tocmai pentru a vedea şi a fi permanent printre oameni). Să fim atunci drepţi şi să judecăm în cunoştinţă de cauză. Spuneam mai sus de niscaiva exemple. În plimbările mele prin capitala maghiară nu am putut decât să remarc ceea ce aici pe la noi ar părea total lipsit de...decenţă : coabitarea unor valori din perioada comunistă cu cele din contemporaneitate. Monument, placă comemorativă sau orice altceva care să amintească de respectivele personalităţi (în special ale culturii universale)...sunt integrate corespunzător în "peisaj", fără să fie şi maculate, însă, de "distinşii" graffiti-eni care, din păcate, la noi se dau în stambă oriunde ar putea ajunge cu sprayurile lor colorate, cu largul concurs al celor din jur care tolerează, ca să nu spun mai mult, prin indiferenţă - zic eu criminală - aceste fapte. Ce vreau să spun este faptul că AICI, ÎN UNGARIA, ÎN BUDAPESTA nu te joci cu LEGEA! Rezultatele se văd la tot pasul. (va urma)

miercuri, august 27, 2008

O mică mare paranteză (fals jurnal de călătorie)


Iată un motiv (ceva mai serios) să scriu despre o ţară, pe nedrept spun eu, hulită aproape, de mulţi români. Se pare că majoritatea acestor români n-a fost nici măcar 24 de ore în Ungaria, pentru că altfel se pare ar fi gândit şi evident s-ar fi exprimat despre locurile dar mai ales oamenii acestei ţări. Sunt de 3 zile aici dar parcă stau de o veşnicie...Un pământ primitor. Civilizat...În primul rând civilizat! Capitala - Budapesta -, perlă printre celelalte perle care sunt oraşele dunărene a constituit pentru mine o revelaţie! Şi spun asta în cunoştinţă de cauză . Acum aproape 25 de ani în urmă, o excursie de 3 zile prin ONT m-a "debarcat" in ţara vecinaă exact în centrul Budapestei. Şi atunci am constatat o serioasă deosebire dintre capitale: Bucureşti - un oraş mohorât, în culori terne de nuanţe de gri, cafeniu, albastru-murdar, cu o iluminare stradală demnă doar de străzile Londrei sfârşitului de secol 19, cu oameni degringolaţi, speriaţi, îmbrăcaţi îngrozitor cu aceleaşi terne veşminte învechite şi roase de atâta purtat, cu bătrâni care, aşezându-se disdedimineaţa la cozi lungi pe două şi trei rânduri pentru o pungă împuţită de tacâmuri de pui sau câteva oase, sau câţiva, deasemenea împuţiţi, stavrizi şi asta pentru a putea să-şi mai ajute copiii sau nepoţii să supravieţuiască. Un oraş, ca de altfel toate din Republica Socialistă România în care, se pare, prima comandă socială fermă era "Exterminaţi-i!" se ştie pe cine! Raţia de alimente era ceva mai substanţială în Capitală faţă de celelalte localităţi româneşti. Cam atât, însă! Te duceai în excursii prin ţară, la munte sau pe litoral, te ciocneai de aceleaşi fraze tocate mărunt de fiecare dată de niste buze cărnoase în spatele cărora, dincolo de minunatele "indicaţii preţioase" se regăsea neantul... : "Nu vindem pâine decât celor din localitate, care fac dovada că au buletin!"...Mda...Trebuia să dai, ADICĂ SĂ PLĂTEŞTI PÂINEA AIA PRĂPĂDITĂ DE DOUĂ/TREI ORI MAI SCUMP DECÂT FĂCEA, să umpli de "fericire" buzunarele vânzătorilor localnici...Umilinţa de a fi anonimul locuitor al acelei Românii era deplină! (va urma)

vineri, august 22, 2008

constatare 1 şi constatare 2

- Mai sunt doar vreo 8 zile şi încep din nou să mă sacrific pe altarul educaţiei naţionale! (zile de foc!)

- O alta : pe 23 August 1944 am început să ne eliberăm atât de tare de capitalism, încât ducându-i acestei societăţi "perimate"dorul zeci de ani, am restabilit-o după 1989! (E drept, nu sub forma lăsată în urmă ci cu alţi oameni, crescuţi viguros de o societate egalitaristă, în spiritul celor mai noi descoperiri ale ştiinţei (patriotic) multilateral...dezvoltate! - Atât de dezvoltată, încât mai era puţin şi HAOSUL ABSOLUT ne cuprindea definitiv!

TRĂIASCĂ!!

joi, iulie 17, 2008

O ştire trecătoare...

O ştire face înconjurul planetei : Vaticanul, nu numai că admite existenţa extratereştrilor, dar şi pregăteşte lumea pentru noi dezvăluiri în materie! Nu comentez dacă e bine sau rău, ci doar că faptul în sine de RECUNOAŞTERE este un pas înainte. (E început de articol. Nu disperaţi. Când voi mai avea timp, voi comenta. Deocamdată, ar trebui să ne dea de gândit imaginile din Youtube!)

miercuri, iulie 02, 2008

Urrrrrrraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! am intrat în concediu!

...Ne dedicăm acum, doar, concediului!
Starea de ...prostaţie în faţa unui aşa eveniment epocal este de natură să reverse peste noi cele mai plăcute(viitoare)amintiri pentru
ca mândria plecată în perpetuă adu-
lare să-şi poată produce efectele majore asupra spiritului nostru îmbâcsit de colbul muncii de peste an!
Poate acum să scriu(pentru a II-a sau a III-a oară) şi ceva mai serios, măcar şi pentru faptul simplu că ceea ce a trecut peste noi este deja...trecut. Alegerile (de parcă alea au fost alegeri?) au trecut ca şi cum n-ar fi fost (staţi numai puţin, să vedeţi ce-o să mai fie!)...Şi ce dacă? Ceva mai...altceva, mai candid, mai inocent, mai calin...trebuie să existe...Poate şi numai că pot scrie (în sfârşit!!!!!!) şi la proiectele mele; şi nu-s deloc puţine! Ar trebui să mai împac capra cu varza "par exemple", adică să-mi mai văd şi de preconizatele lucrări - unele începute...ehe,he...în timpuri (deja!)imemoriale(!!) În faţa unor asemenea proiecte, nu văd decât un singur comportament viabil aşa că luaţi aminte la anunţul din imagine şi...păşiţi în vârful picioarelor să nu mă deranjaţi!